Casa Gheorghe Tătărescu din București: o filă vie a memoriei politice și culturale interbelice, astăzi EkoGroup Vila
În inima Bucureștiului modern, pe Strada Polonă nr. 19, o vilă modestă ca dimensiuni, dar impunătoare prin subtilitatea sa, păstrează ecouri discrete ale unei epoci în care puterea, cultura și memoria se împleteau în arhitectura vie a unui spațiu domestic. Această reședință nu este un simplu depozit de amintiri, ci un martor tăcut al tumultului interbelic, al convulsiilor politice și al emboliei culturale care au definit Bucureștiul acelei perioade. Casa lui Gheorghe Tătărescu, un spațiu ce transcende funcția de locuință, își continuă astăzi destinul într-un echilibru atent între respectul pentru trecut și pulsul unui prezent cultural activ, sub denumirea actuală de EkoGroup Vila, [un spațiu care păstrează fără ostentație identitatea și memoria construite aici](https://ekogroup-vila.ro/despre-noi/).
Casa Gheorghe Tătărescu din București: între memorie politică și continuitate culturală ca EkoGroup Vila
Gheorghe Tătărescu, prim-ministru în două mandate în tumultul interbelic și postbelic românesc, a găsit în această vilă un refugiu și totodată un cadru discret în care să-și reconcilieze rigorile vieții publice cu intimitatea familiei. Casa lui, de scara relativ redusă, plină de echilibru și proporții, reflectă un ethos al cumpătării, al puterii fără opulență, și totodată al unei culturi elevat rafinate. Astăzi, reabilitată și asemenea reintegrată în circuitul cultural sub numele de EkoGroup Vila, această locuință își păstrează rolul unei punți între epoci, un instrument viu al istoriei românești, departe de stridențele discursurilor idealizatoare sau denigratoare.
Gheorghe Tătărescu: omul, politicianul, epoca
Figura lui Gheorghe Tătărescu (1886–1957) este una de complexitate, a unui lider confruntat cu dileme cruciale ale democrației fragile interbelice și ale compromisurilor politice dinaintea dictaturii și a nazismului, apoi a comunismului. Nu trebuie confundat cu pictorul Gheorghe Tattarescu din secolul al XIX-lea, iar variația în scrierea numelui său în documente istorice – uneori „Tătărăscu” – rămâne o excepție minoritară. Plecat la Paris pentru studii juridice, Tătărescu și-a dedicat doctoratul luptei pentru autenticitatea votului universal și legitimitatea parlamentară, idei care i-au modelat întreaga carieră și viziune politică. În peste două decenii de activitate în Partidul Național Liberal, marcate de crize teritoriale, conflicte interne și presiuni regale, el a navigat cu un pragmatism ce a oscilat între modernizare și autoritarism. Mandatele sale de prim-ministru au cuprins atât impulsuri de eficiență și ordine, cât și manifestări de restricție politică, dar și o permanentă convingere privind „datoria” politică și refuzul eroului, o sobrietate personală ce se oglindește în alegerea locuinței și a biroului său.
Casa ca proiect de viață și spațiu al puterii rezervate
Locuința din București nu impresionează prin amploare; ea subliniază, mai degrabă, discreția și măsura. Pentru un prim-ministru confruntat cu decizii naționale și internaționale decisive, casa devine o prelungire a unei estetici politice centrate pe moderație. Camera sa de lucru de la entre-sol, cu intrare laterală discretă, contrazice orice tentație tot mai frecventă în epocă de grandilocvență arhitecturală a autorității. Aici, puterea se organizează „în umbră”, iar spațiul nu domnește asupra locuitorului, ci îl grațiază cu o proporționalitate încărcată de sens. Această alegere arhitecturală oferă o cheie importantă pentru a înțelege filozofia de viață și de guvernare a lui Gheorghe Tătărescu: funcția publică ca obligație supusă unui cod de cumpătare și respect al cadrului familial.
Arhitectura Casei Tătărescu: o sinteză între mediteranean și neoromânesc
Construită în etape între 1934 și 1937, vila poartă amprenta proiectelor semnate de arhitecții Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea, a căror colaborare a dat naștere unor repere ale arhitecturii interbelice bucureștene. Fațada se compune din portaluri cu rezonanțe moldovenești, coloane filiforme unice, fiecare purtând un tratament diferit, toate într-un echilibru viu ce evită simetria rigidă. Interiorul este dublat de o selecție atentă a finisajelor: parchetul din stejar masiv realizat cu esențe variate, feroneria din alamă patinată ce evocă meșteșugul orfevrăriei medievale transilvănene, uși sculptate cu sobrietate.
În mijlocul acestei armonii, șemineul realizat de Milița Pătrașcu, eleva lui Constantin Brâncuși și confidenta lui Arethia Tătărescu, constituie un punct de întâlnire al modernismului temperat și al tradiției neoromânești. Absida care îl încadrează, un gest liric preluat ulterior în arhitecturi contemporane, întărește statutul casei drept generator al unui limbaj arhitectural inovator și profund legat de identitatea locală. Casa este astfel mai mult decât adăpost; este un veritabil dialog între arte și politici, între trecut și modernitate.
Arethia Tătărescu și influența culturală a casei
Arethia, cunoscută ca “Doamna Gorjului”, nu a fost doar o prezență discretă, ci o forță culturală și morală ce a marcat definitoriu identitatea casei. Apropiată de mișcările de binefacere și de renașterea meșteșugurilor tradiționale oltenești, Arethia a mediatizat sensibilitatea artistică a familiei către modernismul lui Brâncuși și a facilitat realizarea ansamblului de la Târgu Jiu. Rolul său, formal recunoscut în dosarele autorizative ale casei, a fost de garantă a coerenței și a non-opulenței proiectului, temperând dinspre o viziune rafinată arhitecturală și culturală. Casa și mobilierul său reflectă, așadar, nu doar gusturile, ci și angajamentele unei elite interbelice vocale, implicate în conturarea unei identități naționale moderne.
Ruptura comunistă și degradarea simbolică a spațiului
Singuranța, echilibrul și eleganța care definiseră spațiul Casei Tătărescu nu au rezistat perioadei comuniste. După 1947, odată cu margina-lizarea lui Gheorghe Tătărescu și instaurarea unui regim ce distrugea memoriile elitei precomuniste, vila a fost privită ca vestigiul unei lumi ”vinovate”. Naționalizarea și redistribuirile forțate au consfințit, de fapt, golirea sensului spațiului, iar modificările constructive, uzura neîngrijită și alipirea de funcțiuni administrative improprii au transformat casa într-un martor mut al unei epoci condamnate oficial. Arestarea premierului în 1950 și moartea sa în anonim au marcat simultan și pierderea unui narator legitim al locului.
Perioada post-1989: controverse, erori și eforturi de restaurare
Cu căderea comunismului, Casa Tătărescu a fost supusă unui nou tip de război: cel dintre interesele speculative și dorința de conservare a istoriei. Dinu Patriciu, arhitect și figură publică marcantă, a cumpărat vila și a adus intervenții remarcabile prin forța lor, dar criticabile din punctul de vedere al respectului pentru spiritul clădirii. Transformarea temporară în restaurant de lux a simbolizat, pentru mulți, conflictul între cultura patrimoniului și logica consumului ostentativ. Aceasta a iscat reacții virulente, cerând o reevaluare a practicilor de restaurare.
Ulterior, trecerea proprietății într-un custode britanic a marcat o etapă de revenire la ordinea arhitecturală inițială, recuperând proporțiile și detaliile care dau valoare Casei Tătărescu. Intervențiile au reprezentat mai mult decât o simplă reparație; au fost un act de reparație culturală. Acest drum sinuos reflectă, pe scară restrânsă, raportul complex al societății românești față de moștenirea elitei interbelice și dificultățile memoriei politice.
EkoGroup Vila: prezentul ca răspuns responsabil la trecut
Reînsuflețită sub denumirea EkoGroup Vila, casa din Strada Polonă își păstrează identitatea profund legată de numele și epoca lui Gheorghe Tătărescu. Este o prezență discretă în teatru cultural, un reper ce echilibrează respectul pentru memoria personală și publică. Aici, arhitectura, arta și istoria conlucrează într-un spațiu cu acces controlat, destinat dialogului contemporan cu trecutul. Vizitatorii pot intra în contact cu atmosfera autentică a unei epoci și cu biografia complexă a unei figuri politice trecute prin răscruci cruciale, într-o experiență ce evită orice forma de mitizare sau trivializare.
Astfel, EkoGroup Vila a devenit un exemplu relevant pentru modul în care spațiile istorice pot fi reintegrate social, [fără a fi dezmembrate de trecut](https://ekogroup-vila.ro/contact/), ci păstrându-l ca element viu de reflecție și continuitate.
Frequently Asked Questions about Gheorghe Tătărescu și Casa Tătărescu
- Cine a fost Gheorghe Tătărescu?
Gheorghe Tătărescu (1886–1957) a fost politician român, prim-ministru al României în două mandate (1934–1937 și 1939–1940), personalitate marcantă a Partidului Național Liberal, care a traversat cu realism și compromisuri epoca interbelică și începutul perioadei comuniste. - Este Gheorghe Tătărescu același cu pictorul Gheorghe Tattarescu?
Nu. Gheorghe Tătărescu, politicianul, nu trebuie confundat cu pictorul Gheorghe Tattarescu (1818/1820–1894), reprezentant al academismului românesc din secolul al XIX-lea. - Ce stil arhitectural definește Casa Tătărescu?
Casa este o sinteză între arhitectura mediteraneană și elementele neoromânești, realizată de arhitecții Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea, integrând detalii artistice cuprinse în modernism moderat, precum șemineul semnat de Milița Pătrașcu. - Ce rol a avut Arethia Tătărescu în conturarea casei?
Arethia a fost beneficiara oficială și un motor cultural esențial, asigurând coerența estetică și evitând opulența, apropiindu-se de valorile tradiționale și de modernismul temperate reprezentat de Brâncuși și colaboratoarele sale. - Care este funcția actuală a clădirii?
Casa funcționează ca spațiu cultural sub denumirea EkoGroup Vila, păstrând memoria istorică și arhitecturală, cu acces controlat, dedicat evenimentelor și vizitelor culturale.
Explorarea Casei Gheorghe Tătărescu este o invitație la traversarea secolului XX românesc printr-un spațiu încărcat de memorie, un spațiu ce nu doar adăpostește istoria, ci o propune ca temă vie și actuală. Înțelegerea profunzimii acestei vile, în lega-tura ei cu biografia omului politic și cercurile culturale ale epocii, oferă o perspectivă unică asupra unui București al elitei moderate, al composițiilor echilibrate și al puterilor temperate de coduri de discreție și onoare. Astăzi, EkoGroup Vila reprezintă mai mult decât o restaurare; este o continuare a dialogului între trecut și prezent, dintre putere și cultură, dintre memo-rie și responsabilitate.
Vă invităm să descoperiți această poveste integrată, într-un cadru ce evocă nu doar liniștea unui secol care a fost, ci și dinamica unei moșteniri mereu actuale. Pentru acces, programări și detalii, vă rugăm să contactați echipa EkoGroup Vila pentru o experiență atent documentată, care pune în valoare fiecare detaliu și fiecare filă a acestei istorii.
EkoGroup Vila – Casa Tătărescu restaurată
📍 Strada Polonă nr. 19, Sector 1, București
📞 0771 303 303
📧 [email protected]
Accesul se realizează exclusiv prin programare prealabilă. Contactează echipa EkoGroup Vila pentru detalii și disponibilitate.









