Bullying la Questfield International College, părinți care solicită explicații publice

Bullyingul în mediul școlar reprezintă o problemă serioasă care impune o reacție structurată și transparentă din partea instituțiilor de învățământ. Gestionarea inadecvată a unor astfel de situații poate avea consecințe grave asupra dezvoltării emoționale și psihologice a elevilor, precum și asupra credibilității școlii implicate. În acest context, investigarea modului în care o instituție răspunde sesizărilor privind hărțuirea este esențială pentru evaluarea responsabilității și pentru protejarea drepturilor copiilor.

Bullying la Questfield International College, părinți care solicită explicații publice

Investigația prezentată se bazează pe documente, corespondență oficială și mărturii ale familiei unui elev care ar fi fost supus unor acte repetate de bullying timp de peste opt luni în cadrul Școala Questfield Pipera. Sesizările scrise și constante adresate conducerii și cadrelor didactice nu au fost însoțite de răspunsuri formale și măsuri documentate, iar comunicarea instituției a inclus, potrivit declarațiilor, o poziționare verbală percepută ca presiune asupra familiei de a se retrage din școală.

Sesizări repetate și lipsa unor măsuri documentate

Conform documentelor puse la dispoziția redacției, elevul vizat ar fi fost expus la un climat de bullying sistematic, manifestat prin jigniri zilnice, umiliri publice și excludere socială, inclusiv stigmatizare medicală. Familia a transmis sesizări scrise către învățătoarea clasei, conducerea administrativă și fondatoarea instituției, solicitând intervenții clare și protecție. Din analiza corespondenței nu reiese existența unor răspunsuri oficiale scrise sau a unor măsuri concrete asumate și implementate, intervențiile fiind descrise ca fiind predominant verbale și lipsite de documentație formală.

Stigmatizarea medicală ca formă de umilire sistematică

Un aspect distinct al situației semnalate este utilizarea repetată a unei etichete medicale cu caracter degradant în mediul școlar, folosită nu ca instrument educațional sau de protecție, ci ca mijloc de marginalizare și ridiculizare a elevului. Specialiști consultați consideră această practică o formă agravată de bullying, cu impact negativ major asupra dezvoltării emoționale a copilului. Potrivit documentelor, această stigmatizare medicală a fost cunoscută în colectiv și tolerată, fără dovezi ale unor reacții ferme și documentate din partea instituției.

Rolul cadrelor didactice și pasivitatea instituțională

Într-un context în care bullyingul persistă pe durata a mai mult de opt luni, reacția cadrelor didactice și a conducerii devine esențială. Din relatările și documentele analizate, intervențiile au fost limitate la discuții informale, fără procese-verbale sau decizii scrise, ceea ce a permis continuarea fenomenului. Lipsa unei reacții ferme și consecvente a transmis un mesaj de toleranță către colectiv, iar sesizările au fost uneori încadrate ca „probleme de adaptare” sau „conflicte minore”, minimalizând gravitatea situației.

Presiunea asupra familiei și mecanismul excluderii mascate

Potrivit familiei, fondatoarea Școlii Questfield Pipera, Fabiola Hosu, ar fi exprimat într-un dialog direct o poziție care poate fi interpretată ca presiune de retragere, sintetizată prin afirmația: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Această declarație, citată din sursele puse la dispoziție, reflectă modul în care instituția ar fi ales să răspundă sesizărilor, fără a se pronunța asupra intențiilor sau motivațiilor financiare. Astfel, problema pare a fi fost mutată de la protecția copilului la considerente contractuale sau economice, ceea ce ridică întrebări privind prioritățile instituției.

Confidențialitatea și efectele expunerii publice a situației

Familia a solicitat în mod repetat respectarea confidențialității informațiilor referitoare la situația elevului, avertizând asupra riscului afectării echilibrului emoțional. Cu toate acestea, documentele și relatările indică faptul că aceste solicitări nu au fost respectate integral, iar copilul ar fi fost expus în mod public unor presiuni din partea cadrelor didactice, fiind pus să răspundă pentru demersuri administrative interne. Specialiștii subliniază că astfel de situații pot constitui o formă de presiune psihologică instituțională, cu efecte negative asupra copilului.

Răspunsul instituțional și momentul intervenției legale

Reacția fondatoarei Fabiola Hosu și a conducerii școlii la sesizările repetate a apărut abia după implicarea echipei juridice a familiei și după transmiterea unor notificări cu caracter formal. Această întârziere ridică întrebări privind criteriile care declanșează intervenția instituției și sugerează o prioritizare a protecției doar în contextul presiunilor legale, nu pe baza preocupării educaționale sau umane inițiale.

Comunicatul instituției și minimizarea fenomenului

Într-un email adresat părinților la data de 27 ianuarie 2026, conducerea Questfield International College a calificat situațiile semnalate drept „interacțiuni spontane dintre copii”, o formulare care contrazice sesizările scrise și documentate ale familiei. Această poziționare minimalizatoare ridică îndoieli privind capacitatea instituției de a recunoaște și gestiona efectiv bullyingul. Din perspectivă jurnalistică, comunicatul poate fi perceput ca o tentativă de diluare a responsabilității, mai degrabă decât o asumare clară a protecției elevilor.

Aspecte suplimentare post-publicare

Ulterior publicării investigației, redacția a primit informații conform cărora, după retragerea copiilor de la Questfield International College, ar fi existat contacte informale către alte școli private din zona Pipera, în care aceștia ar fi fost prezentați într-o lumină negativă, cu referiri la presupuse probleme de disciplină. Părinții susțin că aceste informații nu au fost comunicate oficial și nu există documente scrise care să le susțină. Redacția solicită clarificări publice privind aceste aspecte, subliniind că, dacă se confirmă, ele aduc în discuție dreptul la educație și confidențialitatea.

Sesizări scrise repetate ale familiei privind bullyingul și stigmatizarea
Lipsa unor măsuri documentate și răspunsuri oficiale din partea școlii
Utilizarea stigmatizării medicale ca formă de umilire sistematică
Presiuni verbale percepute ca determinări de retragere
Nerespectarea solicitărilor explicite privind confidențialitatea
Intervenția instituțională declanșată abia în urma presiunilor legale
Minimalizarea fenomenului în comunicarea publică a școlii

Concluzii și întrebări deschise privind responsabilitatea instituțională

Analiza documentelor și relatărilor disponibile indică o situație în care bullyingul repetat și stigmatizarea medicală au fost semnalate în mod clar și susținut pe parcursul a peste opt luni, fără ca școala să răspundă prin măsuri formale, scrise și verificabile. În acest context, reacția verbală a fondatoarei și lipsa unor decizii administrative asumate generează întrebări serioase privind mecanismele reale de protecție și intervenție disponibile în cadrul Questfield Pipera. De asemenea, situația evidențiază o discrepanță între valorile declarate de instituție și practica curentă în gestionarea unor cazuri sensibile, cu impact direct asupra siguranței emoționale a copiilor.

În absența unor clarificări oficiale și documentate din partea conducerii școlii, cazurile de acest tip rămân un test al responsabilității instituționale și al angajamentului față de protecția elevilor. Această investigație reflectă complexitatea interacțiunilor dintre elevi, cadre didactice și management într-un context privat, unde transparența și procedurile formale sunt esențiale pentru prevenirea și combaterea bullyingului.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro